Bloguletele vesel

Cî tot vorghim noi di probliemili ietişii....şineva diştiept di la noi din sat ni-o dat mii şî lu don Culiţă următoru ieczemplu :

O gaina a traversat strada. De ce? Descartes: Ca sa ajunga pe partea cealalta, logic, nu? Platon: Pentru ca pe cealalta parte se aflau Binele, Adevarul si Frumosul. Aristotel: Pentru ca pe partea cealalta mai erau si alte gaini si gaina este zoon politikon. Sigmund Freud: Insusi faptul ca se pune aceasta problema, dovedeste ca omul are un sentiment subconstient acut de insecuritate sexuala. Apoi sunteti siguri ca pe cealalta parte nu se afla un cocos? Karl Marx: Gaina a inteles necesitatea. Se acumulasera contradictii si traversarea era inevitabila in acel stadiu al dezvoltarii. Hipocrat: Se indrepta catre farmacie datorita unei hipersecretii pancreatice. Moise: Dumnezeu i-a spus gainii: "Traverseaza strada!". Gaina a traversat si Dumnezeu a vazut ca acesta e un lucru bun. Martin Luther King : Pentru a dovedi ca orice gaina, indiferent de culoare, este capabila sa traverseze o strada. Galileo Galilei: Hei, o gaina a traversat strada!!! Einstein: E o chestiune de sistem de referinta.. Nu este exclus castrada sa fi traversat pe sub gaina. Blaise Pascal: Pentru ca drumul era mai scurt decat oricare altul. Kant: Normele de conduita si obligatiile etice au obligat-o. Schopenhauer: Vroia sa se sinucida caci era deprimata, of… ce soarta cruda… Thomas Mann: Curva dracu'… Voi trece asta in jurnal.

Las pi voi sî ghiciţi cini o zîs-o

şţşţşţşţ
Bonjour jupân Milucă!
Am să fiu scurt ca m'aşteaptă porcu' să-l duc la porcodrom să se relaxeze puţin înainti di tăieri, că i UE cu ochii pi noi.

Ieri mă dusei pân la Lenuţa să văd dac-o ajuns vişinata Patriot cu gust de piersici, christmas limited edition collector's only şî pi islazul di lângă moară io vazui o mari adunari....Căcăzeneni di toati vârstili s-o adunat ca să primească un bonus în şoric proaspăt alături de cuvântul noului lider al noului partid format - PDL. şi uiti-aşa vechiu nostru prieten, Vespasian Ciomagă, o ajuns şăf la partidu' lu Băsescu, filiala Căcăzeni. Vă prezint o poză ca să videţi cini i di fapt acest Ciomagă, coleg di şcoală cu mini şi Milucă, mare talent, autentic rezultat al tranziţiei rurale şi veritabil exponent al liberalismului social-democrat popular şi reformator.





Oari i bună manevra asta a lu Băse? Oari celi două partide sunt mai puternici împreună dicât separati, dar aliati? Oari existâ o continuitati şi compatibilitati ideologică întri ieli? Oari o să reuşească să îşi consolidezi o imagini şi o identitati proprii până la alegeri?
Ca să răspundim la acesti întrebări io zic să ne întoarcem cu faţa la popor, cari până la urma i ăla di plămădeşti clasa politică după moaca şi asemănarea lui. şi poporul cam asta zici:

Vă las oameni buni că ştiu că sunteţi ocupaţi înainti di Crăciun cu porcu', nevasta(încep să mă repet) şi alti lucruri tari ce se dau la suta de grame.

Căcăzeniu devine internaţional datorită emigrantului basarabean Vanea Cochileţ, parţial vorbitor de limbă română cari o filmat pentru un site rusesc un drift di la noi din sat efectuat di Toroapă, cumnatu lu Ion a lu Găleată, extremist prin sporturi :


...şi noul nostru promoter sătesc şi pion în relaţii internaţionale, Vanea Cochileţ


...nu în ultimu rând, o felicităm oficial pi Tanti Lenţa cari o băgat la bar (de zi)
noile seminţe "Sexy Emanuelle" perfect compatibile cu berile sevite la ţap şi vază "Zimca", "Suceava", "Faleza" şi "Tibanu"


A! Şi Toroapă beat. Băiet bun, da-l omoară beutura şi driftu cu căruţa...

Nu, diplomaţii ăia români di la Chişinău nu-s io şî distinsu domn Culiţă...ci alţii ca noi cari s-or fi dus după nişti votcă şî crepleac (vin din aceala tari, cu grade...basarabean...uiiii), poati nişti samagon, văleleu cî salivuiesc aişia....
Nimnea nu ştie ci or făcut diplomaţii ăia şi nici cum îi chiamă, dar di ieri tătă ţara ştie că li s-o dat di la Chişinău ordin să părăsească republica veşină în maxim 24 di ceasuri. Şî acuma iar se mai adaugă un motiv di tensiune între noi şi drajii producători di samagon, crepleac şi votcă net superioari poşârcilor vânduti di Lenuţa, în barul de zi „La Lenuţa” (evident).
Cert îi că ci s-o întâmplat „amuş” îi vreo continuari la poveştili începuti di mintosul ceala di Voronin cari uită cî el nu vorgheşti română, ci „moldovineşti”, deci îşi face „limba moldovinească” toooooootal diferită di aceia româniască. Iar el nu-i român, e moldovean. Io unu, căcăzean onest şî di bună credinţă nu mă cobor acuma la nivelu lui să-i răspund, dar să-i răspundă miile di şetăţeni moloveni cari îşi depun cererea pentru cetăţenie (că se vor români, că s-or vrea iuropeni, triaba lor) undi li trebe documienti cari certifică arborele lor jenealojic cu sânji româniesc. Ăia ci-s ?! Vorghitori di linbă moldoviniască ?!
Ca să nu sai din subiect, răspunsul oficialităţilor române o fost unu calm şi diplomatic, aşa di jentălmeni, în cari s-au repetat intenţiili noastre frăţeşti di susţinere a aderării la UIE (cari în capu lu Voronin, brutar la orijine, înseamnă că România se uneşti cu Moldova, deci iel îşi pierdi scaunu di preşedinti); iar chestia asta arată totuşi un aspect pozitiv...chiar dacă habar nu avem sî respectăm protocolul la curtea rejelui Spaniei, iar un oareşce ministru îl vrea pi Tupac ţâganu în deşert, totuşi mai ştim să ni comportăm cu ăia mai proşti ca noi, şî zâc asta, că io n-am treabă cu „politically correctness”-ul .
Sătul di carmol, şî găndindu-mă la ci-i pisti Prut, tătă bogăţâia aia spirtoasă, mă duc până la Vanea Cochileţ, emigantu nostru basarabean (aplicant legal pt cetăţenia română) sî văd di ceva samagon...sau crepleac. Pi datorie.

Iatî cî o vinit şî unu dicembrie, zâua noastră oarecum naţională pentru cari noi, ţăranii Căcăzeniului avem respect, iar cel mai diştiept copchil al satului, jeniul internetului „Becu”, fratili lu Săndulea Doboş iar m-o ajutat cu iutubu sî pun pi bloguliete nişti filmuri cari desenează în tăt felu di tonuri şî culori simbolurili româneşti şi Armata Română din mai multi perspectivi...Io chiar vă spui să vă uitaţi la tăti, că-s faini şi ilustrativi :




Asta o pun flăcăii satului în bar la tanti Lenuţa :


Îngeri deasupra României :


Scrisoare de pe front :


Treceti Batalioane Române Carpaţii :

Ua Milucă şî alţi carmolişti, ''Sunteţi di acord ca, începând cu primili alejeri cari o să fii organizati pentru Parlamentu' României, toţi deputaţii şî senatorii să fii aleşi în circumscripţiuni uninominali pi baza unui scrutin majoritar în doua tururi?''

Draji căcăzeneni şî căcăzenence de vale, cam aşa o să suni întrebarea prşedintelui la referendumu' cari o să aibă loc în aceeaşi zi cu alegerili pentru Parlamentu' European. Fincă unii dintri voi nici nu ştie să citească câtiva slove, o să încerc io să desluşesc cam ci vrea întrebarea asta să spună. Şî cum nu iaşte întrebări proaste, ci respondenţi proşti, băgaţi la cap vorghili meli.

Mai întâi să stabilim ci înseamnă circumscripţie uninomilă. Imaginaţi-vă România ca pi o roată mari di caş, pi cari tre s-o împărţiţi la un parastas ca să ajunga la toţi milogii. Dacă o tăiaţi în felii, obţineţi judeţili. Respectivili felii li tţiaţi pi fiicari în mai multi duminicături, şi li daţi câti unui milog. Alea-s circumscripţiili uninominali. Fiecărei circumscripţii uninominali corespundi un mandat de parlamentar, adică fiicari circumscripţii trimite în Parlament un singur parlamentar. Adică pi buletinul di vot veţi avea di ales din mai multi numi unu' singur, şî nu o listă. Ci-nseamnă scrutin majoritar cu două tururi? I ezac la fel ca la alegerili prezidenţiali sau celi pentru primari. Dacă în primul tur nici unu' dintri candidaţi nu faşi 50%+1 din numarul total di voturi valabil exprimati în respectiva circumscripţii, vor merji în al doilea tur candidaţii clasaţi pi primili două locuri în primul tur.

Ci avantaji prezintă un asemenea scrutin?(nota bene pujlăilor!- formularea corecta iaşti scrutin în circumscripţii uninominali, nu vot uninominal sau alejeri uninominali)
1.Puteţti să vă cunoaştiţi mai ghini candidaţii, întrucăt sunt mai puţini dicât daca ar fi fost listi di câti 10 candidaţi pentru fiicari partid.
2.Imposibilitatea mânariei de a mai redistribui voturili după urechi după cum s fac prin unili parţi.
3. Datorită inexistenţei procesului di redistribuiri a voturilor, partidili mari vor aduna toati voturili şi o s se reducă numarul partidelor parlamentari, ceea ci înseamnă guvernabilitati mai bună.

O parti din susţinătorii acestui tip di scrutin spun că s produci şi o fidelizari a candidatului câştigător faţă di electorat, fincă atenţia ăstuia din rumă se concentrează doar asupra lui. Io personal nu cred că esti aşa, observând ce se întâmplă în situaţia primarilor, pi cari nu-i doari la bască di ci cred alegătorii. Dacă pi ultima sută di metri înainti di alejeri distribui nişti zamă di boască, mai reuşesc să scoata ş-al doilea mandat.

Bininţeles că la noi în Căcăzeni, cetate utopică după cum v-am mai spus, situaţia i atipică. La ultimili alegeri locali pentru primărie, câştigător o ieşît Honorius Toroapă, cunoscut exponent al societăţii civile prin funcţia di preşădinti al Asociaţiei Producătorilor de Ciocioaică Fermentată. Odată instalat pi scaunul di primar, Toroapă o vrut să interzică funcţionarea salonului Lenuţăi între orele 08:00-14:00 întrucăt intra în conflict cu programul dozatorului său di ciocioaică. Printr-o veritabilă lovitură de palat a ţăranilor, susţinută de o revoltă populară alimentată de actele dizidente ale Lenuţăi şi ajutată de trecerea salvatoare a lui Alistar de partea maselor tiranizate, tiranul Toroapă şi camarila care il susţinea au fost daţi jos şi înlocuiţi de dascălu' satului, Pulete Trandafir. Iată deci că în mica noastră republică, voinţa populară e supremă si superioară oricăror reglementări electorale iar principiul general ce guverneaza orânduirea căcăzenească - libera consumare a vegheşului, carcaletelui şi carmolului nu poate fi încălcat.

Despre dezavantajele şi avantajele scrutinului proporţional pe liste blocate în numărul viitor.

Draji pretini, vă prezint o clipă din viaţa Căcăzenilor în cari puteţi remarca puterea creatoare a ţăranului român în timpul tradiţionalei munci a câmpului. Acest moment unic în an în cari ţăranul merji să lucre câmpul împreună cu cei asemeni lui o dat naşteri de-a lungul veacurilor unui folclor măreţ, bogat, ce demonstrează încă odata virtuţile cultural-artistice glorioase ale celor ce alcatuiesc talpa ţării. In materialul acesta puteţi observa procesul de naştere a unei balade populare, având ca subiect principal lupta de la Mărăşeşti.

Ai giv iu Ion a lu' Găleată:

Nă zâua! Nu mă apuc acu să reiau tătă povestea cu italienii şi românii sau cu atitudinea conservatorilor engleji cu priviri la noi românii. Ia ci zicia don Dezideriu Roată az dimineaţă la barul de zi „La Lenuţa” :
„Da la pedofilii din Beljia, Franţa sau Ţărili di Gios nu punim şî noi restricţii cu cote din aşelea?”
Ghiiiini pusî probliemaaa....în spiritul aşestei cujetări, cel mai diştiept copchil al satului, jeniul internetului „Becu”, fratili lu Săndulea Doboş m-o ajutat cu filmuleţu ista di pi „Iutub” cu o glumă dispri o familii di români influenţată di curentul pedofilisto-incestuos cari vini din şivilizata Ieuropă (gluma îi mai mult o potenţială descriere dacî vrieţi, di aia am pus-o la "divers")...

Fără nişio introduciri în context, treaba aiasta cu ţâganii, tăţi neamuri (mai apropiate sau nu) ale lu Tupac ţâgănuşu satului...treaba aiasta din Italia constitui încă o palmă la adresa ţării noastri aproapi iubiti....

Că aiştia a lu Tupac fac ci fac, înţăleg cî italienii s-o ofticat înţăleg şî mai ghini – numa io ci m-am inervat când mi-o furat-o pi Elisabeta, curca mea primită cadou la nunta di argint – da uăi Culiţă, să deie italienii aiştia decretu ca a doua zî să-l şî bage în aplicari fără a faşi ei cini ştii ci diferenţă întri romănii cinstiţi şî ăia cari dau cu jula...Alexandra a lu Musolică aia a lor s-o bucurat...iar presa internaţională – The Guardian, spri iexemplu – s-a autosesizat menţionând pericolul xenofobiei italiene şî blamând răspunsul italienilor la fapta lu ăsta cu cetăţenie română (în cazu în care avea acte).

Până la urmă unde forţa di muncă românească aducea până la 5% din PIB-ul (popa Pafnutie o venit cu cifra iexactă az la predică) Italiei iar valorile multiculturaliste şi de acceptare a fenomenului de globalizare prevalau, uiti cî tătu s-o dus undi ş-o înţărcat dracu copchiii din cauza unei infracţiuni total blamabile dar cari nu iese cu nica din grosul infracţiunilor întâmplate în sânul naţiunii cari o inventat Mafia...să nu mai punem că soţu defunctei îi mare ştab în poliţie, deci încă un val di vâlvă....

Îi normal ca români să ni simţim mai mult decât jenaţi di întâmplarea asta, dar să nu fim şî săraci şî cu pretenţii : România e aderată la UE, dar asta nu îi totuna cu „integrată”...deci situaţia de facto sugereazî faptu că noi suntem mai degrabă „acceptaţi” întri iuropeni, dicât „iegali ai iuropenilor”...şî asta cu atât mai mult cu cât di iegzemplu, conservatorii britanici vor reducerea imigraţiei prin introducerea unui sistem di cote pentru cei cari vor sî intri pi teritoriu Marii Britanii ; acuma şetăţenii din tăti statili membre, cu excepţia României şi Bulgariei, se pot deplasa şi pot munci liber in toata Uniunea, dar pentru români şi bulgari sunt în vigoari cote, denumite "controale tranzitorii", iar conservatorii promit cote similiare pentru toate statele ce vor intra în UE.

Până la urmă, cum am mai zâs : suntem noi egali cu ieuropenii, numai că alţii îs mai egali ca noi! Poati dacă merjim la vot pi 25 noiembrie om aleje ăia 35 di ieuroparlamentari să ne reprezinti ei cumva interesurili, că văd io că neamurili lu Tupac nu or prea reuşât...

Don Milucă, draji consăteni. Aflandu+ma in dimineata asta intr-o vizitî de curtoazii la deja celebra patroana a barului La Lenuţa, pi cari va las io sa ghiciti singuri cum o cheamî, am vazut o ştiri care m-o facut sî scap din mânî păharelu di "băutura spistoasa de tip vodka Dumitrov la 25 %" - new entry pe tejgheaua bodegii. Elodiei i-o luat locu acum acest cetatean roman (si punct) cari o ingrozît intreaga Italii(di parca in Italia toati mor di moarti naturalî şî n-o mai fost nimenia siluit pan'acum). Dia aia hai sî ni conşentrăm puţintel pi problema asta a emigranţilor în Europa.

Tre sa recunoaştim cî pana nu di mult, continentu european o fost principalu exportator di emigranţi în Lumia Noua. Acum, situatia s-o inversat şi Europa importă imigranţii altor stati limitrofe si din Orientul Mijlociu şi Africa. Nu trebuie sî uităm însî nişi ca erau timpuri că când mafia italiana facea ravagii in Stateli Uniti, mai organizat şî ma violent dicât românii noştri. Problema care mă framântî, pe lângă şea a aprovizionării cu coniac Manele pentru sărbători, i cum di Europa importeazî atat de mulţi imigranţi.
Pai, dupa spusili unui musafir regulat la parastasurili organizati de mini şi Milucă, şi anumi Ionel Sartorie, vest-europenii refuzî muncili greli, degradanti şi umilitoari. Ci-o facut Milucă in Botswana la departamentul di bucşterseuri sau piss-jokei nu s-ar fi încumetatat nici un franţuz sî facî. Un alt motiv ar fi aşela cî ajutorul social şî di şomaj al unui vestic îi ingadui sî ducî o viaţî confortabilî şî sî laşi locuri di muncî liberi pentru imigranţii cari vin sî li facî treaba bucuroşi. Ăsta da trai niniacî. Sî ti duci la poştî o datî pe luna, sa-ţi ridici socialu', si sa-ti permiţi sa ii spui Lenuţii privind-o-n ochi "carcalete pentru toată lumea din partea mie!".

Probabil ca un om mai rasarit, cum ar fi Pafnutie sau domnu vici Pârţoc ar ridica o problema de actualitati şi anumi aceea a punerii acestor fapte reprobabile ale emigranţilor pi sama gradului scăzut de integrare in comunitatile gazda. Aş vrea insă să li transmit ca integrarea s-ar putea faci doar daca "străinul" o doreşti si o consideră prielnică. Dacă el vrea doar sa treaca malu' si sa fure di la ăilalti care-s mai fraieri, sa doarmă-n corturi în timp ci acasa li se ridica un palat mai ceva ca Taj Mahalul, e clar ca vina ii apartine lui şi statului său di origini care o produs un asemenea individ, şi nu a comunităţii care il gazduieşti.

Mi-aduc aminti cu emoţii de conflictul inter-căcăzenean întri noi şi cei din Căcăzenii di Sus. Ce vremuri ăi baieti. Biriţă a lu' Gogoaşă o lasase grea pi fata lu Dezideriu Roată şi din cauza asta, La Lenuţa o devenit un centru segregaţionist, în cari nu mai avea voi să calşi picior de căcăzenean di sus. Aşa o izbucnit epidemia di sevraj alcoolic dar şi consumul di soluţii di spălat parbrizi.
Milucă, tocmai mi-o venit nepoţii din Italia, oameni cinstiţi, oneşti, corecţi, cari muncesc acolo pentru un trai mai bun. Tre să plec fiindca nu se pricepe nici unu' dintre ei la specialitatea mea, "mici la motor". Te las şi ai grijî di nevastî, căci bântui o epidemii di pestă porcină.